Fantasio

Cinema:	Fantasio,  ARLUS, ARCUB		Autor:	Cornel Dusescu
Ani:	1932 - Present		Foto:
Adresa:	Str. Batistei 14		Contributii:
Nr. Locuri:

Intre 1932-1934 pe Str. Batistei la Nr. 14 a fost construit si dat in folosinta "Palatul Societatii Functionarilor Primariilor Municipiului Bucuresti" (ARCUB). Arhitecti fiind Radu Culcer si Ioan C. Rosu. cladirea este construita in stil Art-Deco in mare voga la perioada respectiva(incepind cu 1926).
Cladirea avea o sala multifunctionala care avea sa adaposteasca Cinematograful Fantasio. Exista si o gradina pentru proiectii in timpul verii.
Dupa 1945 au inceput sa fie create numeroase institutii culturale dupa chipul si asemanarea celor de la Moscova si asa a luat finta "Casa Prieteniei Sovieto-Romane"(Decembrie 1944), iar la 12 martie 1947, in sala Cinematografului Fantasio a avut loc Festivitatea de inaugurare. Prezentarea din ziarul "Scanteia"a fost urmatoarea: "Sala era bogat impodobita cu steaguri sovietice si romanesti. Pe scena, doua mari portrete: al Generalissimului Stalin si al M.S. Regele Mihai I al Romaniei, iar in mijloc un bust al lui Vladimir Ilici Lenin".
Sala si gradina au continuat sa fie folosite pentru proiectii cinematografice cu public.

Fotografiile urmatoare au fost facute la putin timp de la deschidere:

Reclame inceputul anilor '40

Program Cinema Fantasio 1945 cu filmul   Mirajul Hollywoodului

In fața Palatului Regal, aprilie 1946 la vremea cind "cultura rusa" incerca sa sufoce Romania.

1947-11-04 Concurs de ciclism pe strazile Capitalei

1985

Marian Vascau

"Despre fostul cinematograf FANTASIO de pe strada Batiştei şi despre clădirea care l-a găzduit–devenită, apoi, sediul A.R.L.U.S., iar acum, sediul ARCUB, s-a vorbit deja în grup. Eu vreau să amintesc de fosta grădina, lipită de clădire, cu intrarea din strada Tudor Arghezi. Aici aveau loc diverse spectacole, dar şi proiecţii de filme, grădina fiind inclusă în programele cinematografelor publicate în ziarele de atunci. Lăsat, ani de zile după revoluţie, într-o paragină cruntă, terenul fostei grădini este, la ora actuală transformat într-o parcare sui-generis. Din ce am înţeles, chiar de la cei de la ARCUB, terenul aparţine de societatea care administrează parking-ul subteran de la INTER."

© CD1Inc !.com®2017

Cinemateca

Cinema:	Sala Eforie si Sala Union		Autor:	Cornel Dusescu
Ani:	1962 - Present		Foto:	Cornel Dusescu
Adresa:	Str. Eforie nr.2		Contributii:
Nr. Locuri:	Eforie 380, Union 130

Istoric:
Cinema Capitol - Bd. Regina Elisabeta 36
Cinema Vasile Alecsandri - Str. General Eremia Grigorescu 24 (Piața Lahovari)
Cinema Carpati(Studio) - Bd. Gh. Magheru 29
Sala Eforie - Str. Eforie nr.2
Sala Union - Str. Ion Cimpineanu nr. 22

Arhiva Nationala de Filme – Cinemateca Romana. Scopul activitatii este de a evidentia, cerceta, colectiona, conserva, restaura si de a pune in valoare patrimoniul de filme, precum si organizarea de evenimente si promovarea culturii cinematografice in Romania, prin salile de cinema Eforie (Jean Georgescu) si Union (Paul Călinescu) din Bucuresti.
Pe la inceputul anilor '60 in speta pe 24 februarie 1962, Arhiva Naționala de Filme a Romaniei a inceput un program dedicat popularizarii cinematografiei. Primele spectacole de cultură cinematografică ale Arhivei Naționale de Filme, sub genericul ''Prietenii filmului'', au fost dedicate lui Ion Popescu Gopo. Proiectiile au fost facute in sala actualului cinematograf Capitol.
Doua saptamini mai tirziu proiectiile au continuat în sala fostului cinematograf Vasile Alecsandri, din Piața Lahovari. Programul de filme era dedicat lui ''Vsevolod Pudovkin''. (Pentru cine nu isi aduce aminte Vsevolod Illarionovich Pudovkin a fost un regizor rus (si sivietic), scenarisc si actor and actor care a dezvoltat teorii originalesi si influentiale in arta montajului).
In timp spectacolele au devenit saptaminale si se tineau (cel putin pina la sfirsitul anului 1963), în Sala Carpați, ulterior Studio.
Inceputul oficial al Cinematicii este in septembrie 1964. Proiecțiile au loc exclusiv la actuala sala Studio, cu 18 proiecții săptămânal.
În 1969, Cinemateca se mută în sala Union.
Incepând cu 1 iulie 1982, este găzduită de Sala Eforie, cu 380 de locuri, (numită Jean Georgescu din 1993).
Între 1990-1995 Cinemateca a proiectat filme și în Sala Union (numită Paul Călinescu).

Incepind cu 1982, Cinemateca a organizat un curs de istorie a cinematografului, cu o durată de 2-3 ani, compus din prelegeri și proiecții ilustrative. Printre invitati se numara cineasti si actori precum Marta Meszaros, Nikos Kounduros, Kostas Ferris, Jan Sverak, Otar Iosseliani, Emil Loteanu, Jiri Menzel, Jerzy Kawalerowicz, Krzysztof Zanussi, Istvan Szabo, Jerzy Skolimovski, Rutger Hauer, Karen Sahnazarov etc. și critici precum Ron Holloway.

In prezent Cinemateca din Sala Union are 130 de locuri si instalatie audio "Dolby Stereo". Ruleaza, în special, filme vechi, care fac parte din Arhiva Națională de Filme (Cinemateca Română, instituție înființată în 1957).
Colecția ANF conține aproape 45.000 de titluri din 60 de țări (dintre care peste 11.000 de filme de ficțiune) și peste 125.000 de copii.

Capitol

Fost Cinema Vasile Alecsandri

3.Cinema Studio

Cinemateca Eforie

Cinemateca Eforie

Cinemateca Union

Cinemateca Union

© CD1Inc !.com®2017

Select

Cinema:	Select		Autor:	Cornel Dusescu
Ani:	1908, 1935		Foto:	Cornel Dusescu
Adresa:	Calea Victoriei 48(60)		Contributii:
Nr. Locuri:

 Aflat pe Calea Victoriei Nr. 48 (Nr. 60 dupa 1934).

Zona si locatia in care se afla Cinema Select a avut o istorie bogata si in acelasi timp tulburaatoare. Casele au fost initial proprietatea familiei Ghica. Vodă Caragea a închiriat pe la 1812 casele de la Constantin Ghica cladirea fiind  folosita ca Palat Domnesc. Incepind cu pandurii lui Tudor Vladimirescu, arnăuţii, turcii si terminind cu misterul celor 17 femei ucise în palat probabil sub domnia lui Alexandru Şuţu, care se instalase în casele Ghica la venirea pe tron, în 1818, locul are o istorie tumultuasa.
In anul 1839 palatul este cumpărat de un negustor de mobilă numit Bossel.
La zece ani după cumpărare, noul proprietar deschide dîn nou denumita Casă Bossel – ce fusese transformată între timp – o sală de bal şi de teatru numită "Teatru Român". Aici au fost adăpostite, timp de trei decenii, cele mai "nobile" şi singurele spectacole din Bucureşti, rivalizind cu cele de la Teatrul Naţional după 1853.

In 1863, Casa Bossel ajunge în proprietatea lui Isaac Menahem, si mai tirziu ajunge in propietatea bancherului Leon Mircuş. În 1906, societatea „Imobiliara”, care era specializată în construirea de edificii în Bucureşti, devine proprietarul clădirii. In 1913, fosta Casă Bossel este demolată, pe locul ei construinduse Palatul Imobiliara, care adaposteste in ziua de azi Pasajul Victoria si în incinta căruia avea să fie deschis unul dintre primele cinematografe din Bucureşti, numit „Select”. Pentru o perioada de cative ami dupa 1948, cinematograful se va numo "Maxim Gorki". Mai tirziu aici avea să existe Teatrul Ţăndărică.

In unele opinii Imobiliara a adapostit (incepind cu 1908) cel mai vechi cinematograf din Bucureşti, "Select". 

Mai multe informatii aici!

 

1856 - L. Angerer. Vedere spre Sala Bossel - detaliu

1932 Vedere dinspre Terasa Oteteleseanu (Dreapta Jos)

1932 Vedere dinspre Terasa Oteteleseanu (Stinga Jos se vede partial Cinema Select)

Un citat cin cartea lui Paul Călinescu - Proiecţii în timp, 1982, pag.9

"Eram în clasele primare, când împreună cu bunul meu prieten Riri Cugler, străbătând Calea Victoriei ne-am trezit în faţa celebrei "Terasa Oteteleşteanu". O sonerie care zbârnia la intrarea în gang ne-a reţinut atenţia-era noul cinematograf "Select", azi sala Teatrului "Ţăndărică". Auzisem noi câte ceva, dar acum mirajul devenea realiate şi realitatea era la un pas. Un domn mai în vârstă, cu o impresionantă barbă albă şi îmbrăcat într-un la  fel de impozant costum negru, striga cu o voce puternică de tenor: "Aici! Aici! Aici! Senzaţional, formidabil, extraordinar.<< Maciste şi fecioara>> nemaivăzut, nemaipomenit. Poftiţi, domnilor, poftiti. Avem şi amore".
Ne-am oprit, ne-am uitat la el, apoi la Maciste, pe urmă la "fecioară" şi, pentru că rămâsesem pironiţi cu ochii cât ceapa şi gura căscată în faţa "fecioarei", domnul cu barbă ne-a alungat enervat, şi cu un pronunţat accent italian: "Hai! Via! duci la casa tua, la mamaliguţ". Întristaţi, ne-am îndepărtat încet, încet, cu paşi mărunţi şi astfel am "ratat" prima întălnire cu cinematograful."

Program Cinema Select 1944 -Film Vila Plopilor

Program Cinema Select 1944 -Film Vila Plopilor

Aprilie 2018

© CD1Inc !.com®2017

A.R.P.A.

Cinema:	A.R.P.A. I si A.R.P.A. II		Autor:	Cornel Dusescu
Ani:	1931-34		Foto:	Cornel Dusescu
Adresa:	Str. Franklin 1, Str. Episcopiei 2		Contributii:
Nr. Locuri:

 Conform Ghidului Bucurestiului pe 1930-1934 pe partea dreapta si stânga a subsolului Ateneului Roman sunt puse in functiune doua cinematografe.
 Salile de cinematograf din Palatul Ateneului Roman au fost concesionate "Asociatiei Romane pentru propaganda aviatiei" A.R.P.A. au fost administrate de aceasta Asociatie, potrivit programului ei de activitate.
 Chiria salilor de cinematograf pe anul pe anii respectivi a fost 260.000 lei pe an.
 Dela 11 Decembrie 1930 plata electricitatii la Cinematografele Ateneului se face direct la Soc. de Gaz si Electricitate de catre A. R. P. A.
 Este posibil si foarte probabil ca cele doua sali sa fi fost pentru un timp mai lung, dar nu am gasit(inca) nici un fel de documentatie care sa-mi sustina idea.
 A mai exista o sala concesionata ARPA, peBlvd. Regina Elisabeta 20 (Viitor Cinema Central, In cadrul Cercului Militar)
 
 Cele doua sali de cinematograf se numeau:
1. A.R.P.A Sala Ateneu pe Str. Franklin 1
2. A.R.P.A Sala Episcopiei pe Str. Episcopiei 2

Orfeu

Cinematograf:	Orfeu		Autor:
Ani:	1947		Foto:	Cornel Dusescu
Adresa:	Calea Victoriei		Contributii:

Cinema Orfeu 1947

Astoria 3

Au existat trei amplasamente cu acest nume, şi anume:

-         cinema Astoria, strada Traian, nr. 169.

Sală de cinematograf existentă în anii 1925-1926 potrivit Anuarului Rudolf Mosse pe anul 1925-1926.

Oare o fi aceeaşi sală cu cinema Bolero, strada Traian, nr. 126, cinematograf al anilor 1935 (de luni, 30 decembrie 1935) – 1939  (deci posibil să fi fost pe cealaltă parte sau să se fi schimbat sensul de numerotare al străzii).

Cinematograf al anilor 1935 (de luni, 30 decembrie 1935) - 1939.

Totuşi, în anul 1947 mai apare şi o sală de cinema de periferie, Astoria, însă cu adresa încă neelucidată !!!

Astoria 2

Au existat trei amplasamente cu acest nume, şi anume:

-         Între septembrie 1943-1945 apare din nou Grădina Astoria, însă în Calea Dudeşti, nr. 3, şi folosită atât pentru proiecţii de film cât şi pentru spectacole de teatru.

Este vorba de fapt despre imobilul cinema Edison, Calea Dudeşti, nr. 25-27 colţ cu strada Anton Pann, nr. 52 (se găsea pe partea stângă a Căii Dudeşti în direcţia Mihai Bravu şi pe partea dreaptă a străzii Anton Pann la vărsarea ei în Calea Dudeşti).

În anii primului deceniu şi până prin 1924 sala şi grădina se aflau pe Calea Dudeşti, nr. 27 bis, colţ cu strada Anton Pann, nr. 52, în anii următori unei părţi din vechea Cale a Dudeştilor i se schimbă numele în strada Colonel Orero (numită apoi şi strada Avraam Goldfaden), astfel încât locaţia rămâne aceeaşi însă îşi schimbă adresa pe Calea Dudeşti, nr. 3-5, colţ cu strada Anton Pann, nr 52, apoi revine pe Calea Dudeşti, nr. 27 bis în anii 40.

În anii 1926-37 sala de cinema Edison se găsea pe Calea Dudeşti, nr. 5 (în anii 1937-1939 figura pe calea Dudeşti, nr. 3, iar în Anuarul Socec din 1924 apare pe Calea Dudeşti, nr. 27 bis şi în proprietatea şi antreprenoriatul lui Athanasie D. MENGLIDE[1] până în 1935).

În 3 decembrie 1920 cinema Edison primeşte autorizaţia de funcţionare.

În anii 1935-1947 cinematograful şi grădina sunt în proprietatea lui Iustin NEUMANN domiciliat în strada Azilul de Noapte, nr. 4, Bucureşti.

Iustin NEUMANN le închiriază antreprenorilor:

-         A. Moritz LEBENSOHN şi Isaac FESSLER, în 1937, 1938,

                1939;

-         Ioan PILDNER, în 1940;

-         Ion POPESCU, în 1943, îşi ia numele de cinema Astoria;

-         Mauriciu FLITMAN, în 1945, 1947;

În anul 1943 cinematograful este preluat de Centrul Naţional de Românizare care îl închiriază lui Ion POPESCU.

Este vorba despre cinematograful Ilusion al anului 1913 (Calea Dudeşti, nr. 25) transformat în cinema From al anilor 1915-1917 (Calea Dudeşti, nr. 25 şi aflat în proprietatea Soc. Credit Internaţional).

Deja numit cinema Edison în 1917 şi cinema Carmen Sylva (Calea Dudeşti, nr. 27) între anii 1941-sept 1943, apoi cinema şi grădina-cinema Astoria din sept 1943-1945.

Avea şi grădină.

---

[1] Athanasie D. MENGLIDE născut în Piteşti în 24 noiembrie 1886, în strada Tabaci nr. 23. 

În anul 1927 el apare cu domiciliul în Bucureşti, Calea Dudeşti, nr. 6 şi era de naţionalitate română.

Astoria 1

Au existat trei amplasamente cu acest nume, şi anume:

-         Grădină în perioada primului razboi mondial şi în anii interbelici (1918-1925) aflată pe Bdul Elisabeta, nr. 22, pe locul unde s-a construit prin anul 1959 imobilul dintre magazinul Spicul (Societăţii Generale de Asigurare Dacia România, în 1928-1929, de arh. Arghir Culina şi ing. Emil Prager) şi clădirea lui Albert Galleron (care avea cofetăria Cişmigiu la parter în anii socialismului şi cofetăria Murgăceanu în anii de început sec XX, clădire care a adăpostit Clubul German unde înainte de primul război mondial aveau loc şi proiecţii de filme. În 1944 în clădire a fost Hotel Nissa, iar în 1945 Hotel Riviera).

Aparţinea hotelului Astoria aflat in cladirea „Casa Dotatiunii Oastei” de pe coltul Bdului Elisabeta cu strada Brezoianu.

Grădina a fost folosită în anii 1918-1924 pentru spectacole de teatru, iar în vara anului 1917 şi în anii 1924-1925 pentru proiecţii de filme. Este vorba de locul pe care s-a construit în anii socialismului (anul 1959) blocul cu mici balconaşe[1] şi având actualmente la parter un centru-unic al Primăriei Generale a Bucureştiului, iar în anii socialismului la parter era restaurantul Cişmigiu (în anul 1977, Bdul Gheorghe Gheorghiu-Dej, nr. 22);

---

[1] Blocul din Bd. 6 Martie, nr. 22, dintre Spicul şi imobilul Dr. Steiner. 86 de apartamente

Foto: blocul construit în anul 1959 pe locul unde a existat în anii interbelici grădina-cinema Astoria.

Arta 3

De-a lungul anilor au existat trei amplasamente care au purtat numele de cinema Arta, şi anume:

-         pe Calea Călăraşilor, nr. 153.

Avea şi grădină.

A purtat acest nume de cinema Arta în perioada decembrie 1946- anii 90.

În anii 20 (anul 1927 când a fost şi inaugurat ca cinema Milano) şi 30 (1936) şi până în decembrie 1946 s-a numit cinema Milano.

Capacitate: 630 de locuri.

Arta 2

De-a lungul anilor au existat trei amplasamente care au purtat numele de cinema Arta, şi anume:

-         pe Şoseaua Crângaşi, nr. 42 (in zona intersectiei cu strada 9 Mai), de la 1 aprilie 1941 şi până în anul 1942 când revine la fostul nume de cinema Crângaşi.

Sală de cinematograf existentă încă din anii 1926-1930 sub numele de cinema Crângaşi; în 1931-1933 cinema Crângaşi-Grant, în 1934 cinema Bocacio, dar şi din nou cinema Crângaşi-Grant, şi de luni, 2 decembrie 1935-mai 1938 cinema Dory.

Din mai 1938 se va numi cinema Doina până în anul 1939 când revine la denumirea de cinema Grand (Grant), denumire care se păstrează pe tot parcursul anului 1940 şi până la sfârşitul lunii martie 1941.

De la 1 aprilie 1941 sala se va numi cinema Arta până în anul 1942 când revine la fostul nume de cinema Crângaşi până în anul 1949 când revine la denumirea de cinema Doina.

Totuşi, înainte de naţionalizarea din 1948 cinematograful este închis urmare a unei explozii la atelierul ce se afla în aceeaşi clădire şi pe întreg parcursul anului 1949 se discuta despre demolarea lui.

Ateneul Nicolae Bălcescu refuză preluarea sălii de cinematograf din Şoseaua Crângaşi, nr. 42, astfel încât tot în anul 1949 sala este cedată Direcţiunii Aşezămintelor Culturale.

Se va numi cinema Constantin David în anii 1954 – 23 septembrie 1963 pentru a reveni la denumirea de cinema Crângaşi în 24 septembrie 1963 şi până prin anii 80 când a fost demolat (chiar dacă nu mai apărea în programele de filme încă de prin 1977).

Sala avea 247 de locuri, din care 50 pe bănci comune, în faţă, iar celelalte pe scaune. Mai târziu, prin anii 70, sala avea 280 de locuri.

În imediata apropiere a sălii se afla şi grădina-cinema cu 190 de locuri care prin anii 70 funcţiona sub numele de grădina-cinema Crângaşi.

Proprietar al sălii în anii 1934-1945 a fost doamna Niculina NICULESCU, iar antreprenori au fost următorii:

-         Constantin GĂLAN, în 1934-1935;

-         Friedrich GRANIERER, în 1935, atunci când se numea cinema Dory;

-          Tobias HIRSCHENSOHN, Isac BOVERMAN şi Nicolae BURMAS în anii 1936-1937, când s-a numit tot cinema Dory;

-           Maria TEODOSIU, în 1937, tot Dory, dar şi în anul 1938 atunci când din mai 1938 devine cinema Doina;

-         Maria TOMŞA;

-         Gh. MANIU, în 1938;

-         Nicolae SIGHIDIN şi Constantin GEORGIAN, în 1939, când devine cinema Grand;

-         Maria GEORGIAN, în 1941, când devine de la 1 aprilie cinema Arta;

-         N. TEODORIAN, în 1941;

-         Constantin POPOVICI, în 1943, devine cinema Crângaşi.

 În anii 1945-1947 proprietar devine Mihail NAUM, de origine germană, din Braşov, iar antreprenor devine Wilhelmina PETRI, numele sălii de cinematograf rămânând Crângaşi.

Arta 1

De-a lungul anilor au existat trei amplasamente care au purtat numele de cinema Arta, şi anume:

-         pe strada Batiştei, nr. 14.

Pentru circa o lună de zile, din 11 ianuarie 1939, apare cinema Arta la această adresă fiind cu siguranţă vorba despre sala ARTA a funcţionarilor Primăriei Bucureşti;

Imobilul în stil Art Deco a fost proiectat de arhitecţii Radu CULCER[1] şi Ioan C. ROŞU[2], şi a fost construit între anii 1932-1934[3] adăpostind Societatea Funcţionarilor Municipiului Bucureşti (creată în anul 1901), Banca SFMB, policlinici medicale de tot felul pentru asistenţa membrilor, o farmacie, un cabinet dentar, băi, o sală de festivităţi cu anexele respective şi un restaurant.

De asemenea, imobilul avea şi grădină unde se proiectau filme în anotimpurile calde până prin anul 1989, după acest an grădina-cinema fiind transformată în loc de parcare (2014-2015).

Fostă casă a prieteniei româno-sovietice prin anii 45-60 ARLUS, iar după anul 1996 sala Arcub. De asemenea, tot în anii de început ai socialismului s-a mai numit şi cinema „Muncitorul”.

În anii interbelici s-a numit şi cinema Fantasio, dar şi sala ARTA (si prin anii 40 era cunoscuta tot ca sala Arta) a funcţionarilor primăriei municipiului Bucureşti (din Anuarul municipiului Bucureşti pe anul 1936 de Rudolf Mosse).

---

[1] Radu CULCER,

[2] Ioan C. ROŞU,

[3] din broşura  (1901-1934) Palatul Societăţii Funcţionarilor Municipiului Bucureşti, cu prilejul inaugurarei, 24 iunie 1934 (1901-1934, anii funcţionării Societăţii);

Palatul societatii functionarilor Municipiul Bucuresti in 1934 la putin timp dupa inaugurare