Studio

Cinema:	Studio		Autor:	Belkine Gabriel
Ani:	1965 - prezent		Foto:	diverse
Adresa:	Bd. Magheru, nr. 29		Contributii:
Nr. Locuri:	650		Fost:	Carpati, Magheru
.			Google Maps

Cinema Magheru între 1956 – 23 septembrie 1963
Cinema Carpati între 24 septembrie 1963 – 1964
Casa Filmului si cinema Clasic-Cinemateca din 15 septembrie 1964
Cinema Studio din anul 1965

Prezentarea care urmeaza este preluata in totalitate de pe FB, autor Belkine Gabriel:

"Cinema MAGHERU, fost si cinema CARPATI, dar cunoscut indeosebi drept cinema STUDIO.
Cinematograful si zona din jur (Bdul Magheru, Piata Romana) in 42 de ipostaze.
Studio pe Bdul Magheru, nr. 29.
Clădire ridicată în anul 1940 după planurile arhitectului Jean Monda (1900-1987) şi flancată de imobile ridicate de arhitecţii Paul Smărăndescu (1881-1945) şi Gheorghe Simotta (1891-1979).
Numit şi cinema Magheru în anii 1956 – 23 septembrie 1963, cinema CARPAŢI între 24 septembrie 1963 – anul 1964, dar şi Casa Filmului si cinema Clasic-Cinemateca (din 15 septembrie 1964 a început să se numească când cinema Clasic-Cinemateca când cinema Carpaţi) din anul 1964 pana in anul 1965, an cand primeste numele de cinema Studio.
Aparţine Uniunii Cineaştilor din România.
Capacitate: 650 locuri.
Din 15 septembrie 1964 se înfiinţează Cinemateca, iar proiecţiile aveau loc în sala din Bd. Magheru, nr. 29 (cu proiecţii marţi, joi, vineri, sâmbătă şi duminică de la orele 19, iar intrarea se făcea cu abonamente lunare eliberate la sediul ACIN), insa sala va fi numită CINEMATECA de la sfârşitul anului 1965.
Totusi, proiecţiile aveau loc în sala din Magheru încă din decembrie 1963 (sâmbăta, lunea şi miercurea) când potrivit unui articol din Informaţia Bucureştiului din 21 noiembrie 1963 se organiza la cinema Carpaţi „Seara prietenilor filmului” sub egida „Asociaţiei Cineaştilor din RPR” (ACIN, sediu în Bd. 6 Martie, nr. 65) şi Arhiva Naţională de Filme, pentru ca din 1969 Cinemateca să se mute la cinema Union, iar din vara lui 1982 la cinema Eforie.
Programul care se deschidea la 15 septembrie 1964 cuprindea două filme de lung metraj şi un scurt metraj completare. Primul program era alcătuit din două ecranizari: „Căderea casei Usher” de Jean Epstein şi „La răscruce de vânturi” de Willian Willer.
Începând de luni, 28 septembrie 1964 în afară de spectacolele de seară ale Cinematecii cu intrare pe bază de abonament, vor avea loc şi patru proiecţii zilnice, de la orele 10 la 18 ale unor filme care s-au bucurat de mare succes pe ecranele Capitalei în anii trecuţi, iar intrarea se va face pe bază de bilete eliberate de la casa cinematografului.
Înainte de înfiinţarea Cinematecii mai aveau loc proiecţii de filme ale Arhivei Naţionale de Filme la cinematografele Vasile Alecsandri din strada Eremia Grigorescu şi la cinema Tineretului din Calea Victoriei, nr. 48."

1955 via Vartejanu Dragos FB

© CD1Inc !.com®2017

Colosal (sau Colos)

Cinema:	Colosal (sau Colos)		Autor:	Cornel Dusescu
Ani:	?-1918		Foto:
Adresa:	Calea Victoriei 29(21)		Contributii:
Nr. Locuri:

Pe Calea Victoriei la Nr.29 (in prezent Nr. 21) se afla la inceput de secol proprietatea lui Leon Lempart, vis-a-vis de Blocul Rosenthal din zilele noastre. Putin mai sus de Prefectura Politiei.
La aceasta adresa s-a deschi dupa niste ani "Grădina de vară pentru teatru şi cinematograf Colos(al)".
  În  timpul  verii erau foarte căutate proiecţiile în aer liber, si anumite  săli  aveau  și  (câte)  un  spaţiu  deschis  în  care dădeau reprezentaţii.

 „Colos” era o bijuterie arhitectonica cu mobilier Bauhaus, decorat de Jean Monda conform principiilor nete, metalice și pure ale modernismului.

 Dupa unele surse gradina avea sa functioneze pina in preajma anului 1918.
 Pe  30  mai  1918,  fosta  Grădină  Colos  de  lângă  Prefectura Poliţieise  se redeschide sub numele de Arena  Păcei.
Teatrul/Cinema prezenta numeroase spectacole de revista si cintareti cunoscuti. „Suflet candriu de papugiu” a fost prezentata pentru prima oara in aceasta gradina.
Da, erau timpuri mai simple dar oamenii se bucurau de fiecare moment al existentei.

 Cu multumiri D-lui Belkine Gabriel:
 September 19, 2018

Calea Victoriei si un alt fost cinematograf, cinema COLOS, dupa cladirea Politiei Capitalei in directia spre BdulElisabeta, pe locul actualei Case de Mode Venus.
Cinematograf existent încă din anii premergători primei conflagraţii mondiale, pentru ca în vara lui 1918 să îşi schimbe numele în „Arena păcii” , apoi, în mai 1920 să revină la numele de grădina-cinema Colos aflată sub direcţia lui Ştefan MIHĂILESCU (la fel ca şi cinematografele Clasic şi Lux) şi în care cânta orchestra condusă de Cap. R. SAVA.
Din septembrie 1923 grădina-cinema Colos îşi schimbă numele în grădina-cinema Coloseum, Calea Victoriei, nr. 29.
De vineri, 25 mai 1928 apare grădina-cinema Victoria (fosta grădină Colos), iar în anul 1929 întâlnim aici teatrul Neptun, pentru ca în 1933 să fie Teatrul Empire.
Clădirea casei de moda Venus se va construi pe acel loc (Calea Victoriei, nr. 21-23) începând cu sfârşitul anului 1965, şi urma să aibă subsol, parter şi şase niveluri, pe 6.000 de mp. spaţiu util.

Pentru mai multe informatii "click here"

De la stânga spre dreapta: gardul Prefecturii Poliției, imobilele Zerlendi, Lempart și Vasile Capșa (lipite între ele), Palatul Nifon și casa Paapa (de pe colțurile cu str. Doamnei)

1911

2018

Vedere aeriana din anul 1926, unde se vede şi Grădina Colos în josul fotografiei pe centru.
În spatele Grand Hotel du Boulevard se vede lipită de el clădirea Ambasadei Rusiei (Calea Victoriei, nr. 23, donată statului rus de către domnitorul sârb Miloş OBRENOVICI.

reclamă inaugurare grădina-cinema COLOS, 1 iulie 1933.

© CD1Inc !.com®2017