Thursday, September 27, 2018

Astoria 3


Au existat trei amplasamente cu acest nume, şi anume:
-         cinema Astoria, strada Traian, nr. 169.

Sală de cinematograf existentă în anii 1925-1926 potrivit Anuarului Rudolf Mosse pe anul 1925-1926.
Oare o fi aceeaşi sală cu cinema Bolero, strada Traian, nr. 126, cinematograf al anilor 1935 (de luni, 30 decembrie 1935) – 1939  (deci posibil să fi fost pe cealaltă parte sau să se fi schimbat sensul de numerotare al străzii).
Cinematograf al anilor 1935 (de luni, 30 decembrie 1935) - 1939.

Totuşi, în anul 1947 mai apare şi o sală de cinema de periferie, Astoria, însă cu adresa încă neelucidată !!!


Astoria 2


Au existat trei amplasamente cu acest nume, şi anume:
-         Între septembrie 1943-1945 apare din nou Grădina Astoria, însă în Calea Dudeşti, nr. 3, şi folosită atât pentru proiecţii de film cât şi pentru spectacole de teatru.

Este vorba de fapt despre imobilul cinema Edison, Calea Dudeşti, nr. 25-27 colţ cu strada Anton Pann, nr. 52 (se găsea pe partea stângă a Căii Dudeşti în direcţia Mihai Bravu şi pe partea dreaptă a străzii Anton Pann la vărsarea ei în Calea Dudeşti).
În anii primului deceniu şi până prin 1924 sala şi grădina se aflau pe Calea Dudeşti, nr. 27 bis, colţ cu strada Anton Pann, nr. 52, în anii următori unei părţi din vechea Cale a Dudeştilor i se schimbă numele în strada Colonel Orero (numită apoi şi strada Avraam Goldfaden), astfel încât locaţia rămâne aceeaşi însă îşi schimbă adresa pe Calea Dudeşti, nr. 3-5, colţ cu strada Anton Pann, nr 52, apoi revine pe Calea Dudeşti, nr. 27 bis în anii 40.
În anii 1926-37 sala de cinema Edison se găsea pe Calea Dudeşti, nr. 5 (în anii 1937-1939 figura pe calea Dudeşti, nr. 3, iar în Anuarul Socec din 1924 apare pe Calea Dudeşti, nr. 27 bis şi în proprietatea şi antreprenoriatul lui Athanasie D. MENGLIDE[1] până în 1935).
În 3 decembrie 1920 cinema Edison primeşte autorizaţia de funcţionare.
În anii 1935-1947 cinematograful şi grădina sunt în proprietatea lui Iustin NEUMANN domiciliat în strada Azilul de Noapte, nr. 4, Bucureşti.
Iustin NEUMANN le închiriază antreprenorilor:
-         A. Moritz LEBENSOHN şi Isaac FESSLER, în 1937, 1938,
                1939;
-         Ioan PILDNER, în 1940;
-         Ion POPESCU, în 1943, îşi ia numele de cinema Astoria;
-         Mauriciu FLITMAN, în 1945, 1947;
În anul 1943 cinematograful este preluat de Centrul Naţional de Românizare care îl închiriază lui Ion POPESCU.

Este vorba despre cinematograful Ilusion al anului 1913 (Calea Dudeşti, nr. 25) transformat în cinema From al anilor 1915-1917 (Calea Dudeşti, nr. 25 şi aflat în proprietatea Soc. Credit Internaţional).
Deja numit cinema Edison în 1917 şi cinema Carmen Sylva (Calea Dudeşti, nr. 27) între anii 1941-sept 1943, apoi cinema şi grădina-cinema Astoria din sept 1943-1945.
Avea şi grădină.


[1] Athanasie D. MENGLIDE născut în Piteşti în 24 noiembrie 1886, în strada Tabaci nr. 23. 
În anul 1927 el apare cu domiciliul în Bucureşti, Calea Dudeşti, nr. 6 şi era de naţionalitate română.

Astoria 1


Au existat trei amplasamente cu acest nume, şi anume:
-         Grădină în perioada primului razboi mondial şi în anii interbelici (1918-1925) aflată pe Bdul Elisabeta, nr. 22, pe locul unde s-a construit prin anul 1959 imobilul dintre magazinul Spicul (Societăţii Generale de Asigurare Dacia România, în 1928-1929, de arh. Arghir Culina şi ing. Emil Prager) şi clădirea lui Albert Galleron (care avea cofetăria Cişmigiu la parter în anii socialismului şi cofetăria Murgăceanu în anii de început sec XX, clădire care a adăpostit Clubul German unde înainte de primul război mondial aveau loc şi proiecţii de filme. În 1944 în clădire a fost Hotel Nissa, iar în 1945 Hotel Riviera).
Aparţinea hotelului Astoria aflat in cladirea „Casa Dotatiunii Oastei” de pe coltul Bdului Elisabeta cu strada Brezoianu.
Grădina a fost folosită în anii 1918-1924 pentru spectacole de teatru, iar în vara anului 1917 şi în anii 1924-1925 pentru proiecţii de filme. Este vorba de locul pe care s-a construit în anii socialismului (anul 1959) blocul cu mici balconaşe[1] şi având actualmente la parter un centru-unic al Primăriei Generale a Bucureştiului, iar în anii socialismului la parter era restaurantul Cişmigiu (în anul 1977, Bdul Gheorghe Gheorghiu-Dej, nr. 22);



[1] Blocul din Bd. 6 Martie, nr. 22, dintre Spicul şi imobilul Dr. Steiner. 86 de apartamente

Foto: blocul construit în anul 1959 pe locul unde a existat în anii interbelici grădina-cinema Astoria.


Arta 3


De-a lungul anilor au existat trei amplasamente care au purtat numele de cinema Arta, şi anume:
-         pe Calea Călăraşilor, nr. 153.

Avea şi grădină.
A purtat acest nume de cinema Arta în perioada decembrie 1946- anii 90.
În anii 20 (anul 1927 când a fost şi inaugurat ca cinema Milano) şi 30 (1936) şi până în decembrie 1946 s-a numit cinema Milano.
Capacitate: 630 de locuri.

Arta 2


De-a lungul anilor au existat trei amplasamente care au purtat numele de cinema Arta, şi anume:
-         pe Şoseaua Crângaşi, nr. 42 (in zona intersectiei cu strada 9 Mai), de la 1 aprilie 1941 şi până în anul 1942 când revine la fostul nume de cinema Crângaşi.


Sală de cinematograf existentă încă din anii 1926-1930 sub numele de cinema Crângaşi; în 1931-1933 cinema Crângaşi-Grant, în 1934 cinema Bocacio, dar şi din nou cinema Crângaşi-Grant, şi de luni, 2 decembrie 1935-mai 1938 cinema Dory.
Din mai 1938 se va numi cinema Doina până în anul 1939 când revine la denumirea de cinema Grand (Grant), denumire care se păstrează pe tot parcursul anului 1940 şi până la sfârşitul lunii martie 1941.
De la 1 aprilie 1941 sala se va numi cinema Arta până în anul 1942 când revine la fostul nume de cinema Crângaşi până în anul 1949 când revine la denumirea de cinema Doina.
Totuşi, înainte de naţionalizarea din 1948 cinematograful este închis urmare a unei explozii la atelierul ce se afla în aceeaşi clădire şi pe întreg parcursul anului 1949 se discuta despre demolarea lui.
Ateneul Nicolae Bălcescu refuză preluarea sălii de cinematograf din Şoseaua Crângaşi, nr. 42, astfel încât tot în anul 1949 sala este cedată Direcţiunii Aşezămintelor Culturale.
Se va numi cinema Constantin David în anii 1954 – 23 septembrie 1963 pentru a reveni la denumirea de cinema Crângaşi în 24 septembrie 1963 şi până prin anii 80 când a fost demolat (chiar dacă nu mai apărea în programele de filme încă de prin 1977).

Sala avea 247 de locuri, din care 50 pe bănci comune, în faţă, iar celelalte pe scaune. Mai târziu, prin anii 70, sala avea 280 de locuri.

În imediata apropiere a sălii se afla şi grădina-cinema cu 190 de locuri care prin anii 70 funcţiona sub numele de grădina-cinema Crângaşi.

Proprietar al sălii în anii 1934-1945 a fost doamna Niculina NICULESCU, iar antreprenori au fost următorii:
-         Constantin GĂLAN, în 1934-1935;
-         Friedrich GRANIERER, în 1935, atunci când se numea cinema Dory;
-          Tobias HIRSCHENSOHN, Isac BOVERMAN şi Nicolae BURMAS în anii 1936-1937, când s-a numit tot cinema Dory;
-           Maria TEODOSIU, în 1937, tot Dory, dar şi în anul 1938 atunci când din mai 1938 devine cinema Doina;
-         Maria TOMŞA;
-         Gh. MANIU, în 1938;
-         Nicolae SIGHIDIN şi Constantin GEORGIAN, în 1939, când devine cinema Grand;
-         Maria GEORGIAN, în 1941, când devine de la 1 aprilie cinema Arta;
-         N. TEODORIAN, în 1941;
-         Constantin POPOVICI, în 1943, devine cinema Crângaşi.
 În anii 1945-1947 proprietar devine Mihail NAUM, de origine germană, din Braşov, iar antreprenor devine Wilhelmina PETRI, numele sălii de cinematograf rămânând Crângaşi.

Arta 1


De-a lungul anilor au existat trei amplasamente care au purtat numele de cinema Arta, şi anume:
-         pe strada Batiştei, nr. 14.
Pentru circa o lună de zile, din 11 ianuarie 1939, apare cinema Arta la această adresă fiind cu siguranţă vorba despre sala ARTA a funcţionarilor Primăriei Bucureşti;



Imobilul în stil Art Deco a fost proiectat de arhitecţii Radu CULCER[1] şi Ioan C. ROŞU[2], şi a fost construit între anii 1932-1934[3] adăpostind Societatea Funcţionarilor Municipiului Bucureşti (creată în anul 1901), Banca SFMB, policlinici medicale de tot felul pentru asistenţa membrilor, o farmacie, un cabinet dentar, băi, o sală de festivităţi cu anexele respective şi un restaurant.
De asemenea, imobilul avea şi grădină unde se proiectau filme în anotimpurile calde până prin anul 1989, după acest an grădina-cinema fiind transformată în loc de parcare (2014-2015).

Fostă casă a prieteniei româno-sovietice prin anii 45-60 ARLUS, iar după anul 1996 sala Arcub. De asemenea, tot în anii de început ai socialismului s-a mai numit şi cinema „Muncitorul”.

În anii interbelici s-a numit şi cinema Fantasio, dar şi sala ARTA (si prin anii 40 era cunoscuta tot ca sala Arta) a funcţionarilor primăriei municipiului Bucureşti (din Anuarul municipiului Bucureşti pe anul 1936 de Rudolf Mosse).



[1] Radu CULCER,

[2] Ioan C. ROŞU,

[3] din broşura  (1901-1934) Palatul Societăţii Funcţionarilor Municipiului Bucureşti, cu prilejul inaugurarei, 24 iunie 1934 (1901-1934, anii funcţionării Societăţii);

Palatul societatii functionarilor Municipiul Bucuresti in 1934 la putin timp dupa inaugurare


Aurel Vlaicu


în Şoseaua Cotroceni, nr. 9.
A purtat numele de cinema Aurel Vlaicu în anii 1956 – 23 septembrie 1963. 
În anii interbelici (1938) şi după 24 septembrie 1963 s-a numit cinema Cotroceni.
Imobilul este de prin anii 30.
Prin anul 1957, cand în partea stângă a clădirii (văzută din faţă) era un teren viran (de abia prin anul 1968 vor fi construite cele două blocuri de la podul Cotroceni), a existat propunerea de a fi amenajată o grădină-cinema, la adresa Şoseaua Cotroceni, nr. 5-7 unde existase o terasă-restaurant.

Wednesday, September 26, 2018

Bazilescu

Cinema: Teatrului de vara Bazilescu Autor:
Ani: 1953 Foto: Cornel Dusescu
Adresa: Parcul Bazilescu Contributii:

Teatrului de vara din parcul Bazilescu din Bucuresti fost Nicolae Balcescu.

Construit in anul 1953 și inaugurat cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, care avea o capacitate de 2000 de locuri.

Parcul Bazilescu (fostul parc Nicolae Bălcescu) este un parc aflat în partea de nord vest a Bucureștiului, cartierul Bucureștii Noi, în prezent având o suprafață de 13,5 hectare. În momentul amenajării (1954), parcul se întindea pe o suprafață de 120 de ha. În prezent este înscris în evidențe cu 125.400 m²[2]. Terenul pe care a fost construit parcul a fost donat statului român de juristul profesor universitar Nicolae Bazilescu.

1953-06-18 Constructia Teatrului

1953-06-18 Constructia Teatrului

1953-06-18 Constructia Teatrului
1960










Sunday, September 23, 2018

Avrig

Avrig/Donca Simo/Ileana(sala si gradina)

Adresa: Str. Avrig 1

Fost salon de dans/sala de cinema Ileana, Mai tirziu Cinema Avrig (1950's) iar mai tirziu in ani '60 Cinema Donca Simo.
Destinație actuală: studio TV (închis)



Saturday, September 22, 2018

Alexander Popov

Alexander Popov
Cinema: Alexander Popov, Marconi, Dacia   Autor: Gabriel Belkine
Ani: 1954 – 1963   Foto: Cornel Dusescu
Adresa: Calea Griviţei, nr. 137   Contributii: Armyuser
A purtat acest nume de Alexander Popov între 1954 – 23 septembrie 1963.
În perioada 24 septembrie 1963 – anii 90 s-a numit cinema Dacia, iar în perioada interbelică s-a numit cinema Marconi.
Clădirea în care s-au desfaşurat spectacole de teatru si de cinema a fost construită în anul 1905, pentru ca apoi prin anul 1927 sa fie refacuta pe trei etaje de arhitectul Constantin CANANĂU şi a funcţionat în anii dinaintea celui de-al doilea război mondial şi ca sală de teatru.



Multumiri Sorin Mircea Vasilescu
Cinema Marconi... Cinema Dacia... Aici s-a filmat Patul conjugal, regia Mircea Daneliuc, cu: Coca Bloos, Gheorghe Dinică, Lia Bugnar
Imobilul Cinema Dacia este clasat în Lista Monumentelor Istorice: 1172 B-II-m-B-18890 - Cinematograful Marconi - Calea Griviţei 137 sector 1 (prima jum. sec. XX) şi face parte şi din ansamblul clasat 1118 B-II-a-B-18836 - Ansamblul de arhitectură "Calea Griviţei" - Calea Griviţei între Calea Victoriei şi str. Atelierului sector 1 (sf. sec. XIX - inc. sec. XX).
Mai mule informații: armyuser



 
© CD1Inc!.com ® 2017
     
 

23 August

Cinema: Teatrul de vara 23 August
Autor: Cornel Dusescu
Ani: 1953
Foto: Cornel Dusescu
Adresa: Parcul sportiv. cultural 23 August
Contributii:


 Teatrul de vara 23 August din Bucuresti a fost amenajat în 1953, lucrările pentru amenajarea acestuia fiind realizate de către Institutului Proiect Bucureşti. Facea parte din „Parcul de cultură şi sport 23 August”. În cadrul parcului se află un stadion, un patinoar, terenuri de tenis, baschet, volei şi un teatru de vară.

Spatiul a fost folosit doar ocazional pentru proiectiile cinematografice. Exceptie face perioada 1960-1963 cand a fost folosit mai intensiv.


1952-07-10 Aspect din timpul construirii Teatrului de vara 23 August
1953-07-08 Santierul Teatrului de vara din Parcul '23 August'
1953-07-08 Santierul Teatrului de vara din Parcul '23 August'
 
 

1953-07-08 Santierul Teatrului de vara din Parcul '23 August'
1953-07-08 Santierul Teatrului de vara din Parcul '23 August'
 
1953-07-08 Santierul Teatrului de vara din Parcul '23 August'
1953-07-08 Santierul Teatrului de vara din Parcul '23 August'
1953-07-15 Teatrul de vara 23 August din Bucuresti
1953-07-15 Teatrul de vara 23 August din Bucuresti
1953-07-15 Teatrul de vara 23 August din Bucuresti
 1953-07-20 Aspect din timpul construirii Teatrului de vara 23 August din Bucuresti (placa fotografica).
1953-07-20 Aspect din timpul construirii Teatrului de vara 23 August din Bucuresti (placa fotografica).
1955-04-20 Teatrul de vara '23 August' din Bucuresti - vedere din parc
1955-04-20 Teatrul de vara '23 August' din Bucuresti - vedere din parc
1955-04-20 Teatrul de vara '23 August' din Bucuresti
 

1958












©CD1Inc!.com ®2017

Cinema Izbanda

Cinema: Izbanda Autor: Cornel D. Ani: 1923-1984 Foto: diverse Adresa:  Calea Vacaresti nr. 19(...

Popular Posts