| Cinema: | Elvira Popesco | Autor: | Cornel Dusescu | |
| Ani: | 1974 - Prersent | Foto: | ||
| Adresa: | Blvd. Dacia 77 | Contributii: | ||
| Nr. Locuri: |
Imi amintesc cu placere de serile pe care le petreceam spre sfirsitul anilor '60 la Centrul Cultural Francez in fericitele ocazii in care achizitionam bilete(invitatii) la proiectiile cinematografice prezentate in incinta. Era singurul loc in care se puteau viziona anumite filme pe care cenzura timpului le considera anticomuniste. Aici am vazut pentru prima data La Traversee De Paris (Traversarea Parisului) un film din 1956 cu Jean Gabin, Bourvil And Louis De Funes.
Pe Bulevardul Dacia se afla Institutul Francez in curtea caruia este gazduit unul dintre cele mai chic cinematografe din Bucuresti: Cinema Elvira Popesco. Deschisa in 1974, sala Elvira Popescu este una dintre putinele sali de cinema istorice care inca functioneaza in Capitală. Membra a retelei Europa Cinemas, este administrata de Institutul Francez din Bucuresti. Sala Elvira Popescu a fost complet renovata dupa planurile cabinetului de arhitectura Lundi et Demi (castigator al premiului Bienalei de Arhitectura de la Bucuresti din 2008 pentru cel mai bun design interior, scenografie si spatiu public).
In 1936 Centrul Cultural Francez (CCF) a fost înființat în mod oficial de către guvernul Republicii Franceze, inițial sub denumirea de "Centrul Cultural Francez".
Centrul Cultural Francez a fost închis temporar în primii ani ai regimului comunist în România, prin denuntarea unilaterală la 20 noiembrie 1948 a acordului de cooperare încheiat de România cu Franța la 31 martie 1931, dar, în urma acordurilor culturale franco-române din 1965, i s-a permis redeschiderea în 1970 sub denumirea de Biblioteca Franceză. Ca atare, el a fost unul dintre ultimele instituții oficiale străine care s-a închis în această perioadă și primul centru cultural străin din România care s-a redeschis, marcând o epocă de deschidere culturală și de conciliere politică a României.
Construită în 1912 de familia Olanescu, sub îndrumarea arhitectului de origine germană, Oskar Maugsch, casa reflectă principalele tendințe în arhitectură la începutul secolului trecut în România. Este un amestec de elemente neoromânești cu cele caracteristice ecletismului francez, în linia Art Nouveau manifestată în special în decorațiunile interioare, foarte bine conservate, care dau farmec interiorului Institutului Francez.
