Arta 1

De-a lungul anilor au existat trei amplasamente care au purtat numele de cinema Arta, şi anume:

-         pe strada Batiştei, nr. 14.

Pentru circa o lună de zile, din 11 ianuarie 1939, apare cinema Arta la această adresă fiind cu siguranţă vorba despre sala ARTA a funcţionarilor Primăriei Bucureşti;

Imobilul în stil Art Deco a fost proiectat de arhitecţii Radu CULCER[1] şi Ioan C. ROŞU[2], şi a fost construit între anii 1932-1934[3] adăpostind Societatea Funcţionarilor Municipiului Bucureşti (creată în anul 1901), Banca SFMB, policlinici medicale de tot felul pentru asistenţa membrilor, o farmacie, un cabinet dentar, băi, o sală de festivităţi cu anexele respective şi un restaurant.

De asemenea, imobilul avea şi grădină unde se proiectau filme în anotimpurile calde până prin anul 1989, după acest an grădina-cinema fiind transformată în loc de parcare (2014-2015).

Fostă casă a prieteniei româno-sovietice prin anii 45-60 ARLUS, iar după anul 1996 sala Arcub. De asemenea, tot în anii de început ai socialismului s-a mai numit şi cinema „Muncitorul”.

În anii interbelici s-a numit şi cinema Fantasio, dar şi sala ARTA (si prin anii 40 era cunoscuta tot ca sala Arta) a funcţionarilor primăriei municipiului Bucureşti (din Anuarul municipiului Bucureşti pe anul 1936 de Rudolf Mosse).

---

[1] Radu CULCER,

[2] Ioan C. ROŞU,

[3] din broşura  (1901-1934) Palatul Societăţii Funcţionarilor Municipiului Bucureşti, cu prilejul inaugurarei, 24 iunie 1934 (1901-1934, anii funcţionării Societăţii);

Palatul societatii functionarilor Municipiul Bucuresti in 1934 la putin timp dupa inaugurare