Thursday, October 25, 2018

Carlton

Cinema: Carlton Autor: Cornel Dusescu
Ani: toamna 1936 - noiembrie 1940 Foto: Diverse
Adresa: Blvd. I.C. Bratianu Nr. 11 Contributii:
Nr. Locuri:

 In ciuda faptului ca Blocul Carlton este pomenit in contestul cutremurului de la 1940 cladirea trebuie sa fie mentionata si din punct de vedere cinematografic. Adapostea o sala moderna de cinematograf,

BLOCUL CARLTON – reprezinta unul dintre cele mai dramatice episoade din istoria constructiilor din Bucuresti. S-a prabusit în timpul cutremurului din noiembreie 1940. Fusese construit cu numai câtiva ani înainte, la intersectia strazilor Nicolae Balcescu cu Regala (astazi Câmpineanu), de antrepriza fratilor Schindel, dupa planurile arhitectilor George Cantacuzino si Vasile Arion (care proiectasera si Hotelul “Rex” din Mamaia). Blocul era una dintre mândriile orasului: avea 14 etaje si era una dintre primele constructii din beton armat din Romania. Era gândit proiectat ca bloc de locuinte, la parterul caruia se gaseau magazine si un cinematograf. Realizat într-o perioada în care constructiile erau ridicate fara protectie seismica, cladirea a devenit un morman de moloz ca urmare a cutremurului, lucru care a dus la moartea si ranirea a peste 200 de persoane. În locul lui, în 1957, a fost ridicat un alt bloc de locuinte, cunoscut sub numele de Carlton II, care, din pacate, nu mai pastreaza nimic din rafinamentul vechii cladiri.
Cinematograful se afla la primul etaj al blocului Carlton


1935, Bulevardul Brătianu, demolare pe locul unde va fi blocul Charlton.
1936 Blocul Carlton este in ultimele faze de finisare
1936
1937

1938

1938 blocul Carlton văzut de pe strada Ion Câmpineanu (pe atunci strada Regală)
 

1939

1939

1939 Biserica Enei si Blocul Carlton

1939

1940

1940







1940 Cutremur_W. Pragher

1940 Cutremur_W. Pragher

  Iosif Berman - Marele cutremur din anul 1940


Fotografie datata 11.11.1940. Fotografia a circulat in presa americana a doua zi dupa cutremurul din 1940, descriind zona Blocul carlton si intreaga tragedie a cutremurului.




1943 Fotografie aeriana a zonei


1956

2018

2018
..<>..
Revista "Cinema"

Adevărul, 51, nr. 16287, 2 martie 1937






Monday, October 22, 2018

Fantasio

Cinema: Fantasio,  ARLUS, ARCUB Autor: Cornel Dusescu
Ani: 1932 - Present Foto:
Adresa: Str. Batistei 14 Contributii:
Nr. Locuri:

Intre 1932-1934 pe Str. Batistei la Nr. 14 a fost construit si dat in folosinta "Palatul Societatii Functionarilor Primariilor Municipiului Bucuresti" (ARCUB). Arhitecti fiind Radu Culcer si Ioan C. Rosu. cladirea este construita in stil Art-Deco in mare voga la perioada respectiva(incepind cu 1926).
Cladirea avea o sala multifunctionala care avea sa adaposteasca Cinematograful Fantasio. Exista si o gradina pentru proiectii in timpul verii.
Dupa 1945 au inceput sa fie create numeroase institutii culturale dupa chipul si asemanarea celor de la Moscova si asa a luat finta "Casa Prieteniei Sovieto-Romane"(Decembrie 1944), iar la 12 martie 1947, in sala Cinematografului Fantasio a avut loc Festivitatea de inaugurare. Prezentarea din ziarul "Scanteia"a fost urmatoarea: "Sala era bogat impodobita cu steaguri sovietice si romanesti. Pe scena, doua mari portrete: al Generalissimului Stalin si al M.S. Regele Mihai I al Romaniei, iar in mijloc un bust al lui Vladimir Ilici Lenin".
Sala si gradina au continuat sa fie folosite pentru proiectii cinematografice cu public.

Fotografiile urmatoare au fost facute la putin timp de la deschidere:









Reclame inceputul anilor '40

Program Cinema Fantasio 1945 cu filmul   Mirajul Hollywoodului


In fața Palatului Regal, aprilie 1946 la vremea cind "cultura rusa" incerca sa sufoce Romania.

1947-11-04 Concurs de ciclism pe strazile Capitalei
1985








"Despre fostul cinematograf FANTASIO de pe strada Batiştei şi despre clădirea care l-a găzduit–devenită, apoi, sediul A.R.L.U.S., iar acum, sediul ARCUB, s-a vorbit deja în grup. Eu vreau să amintesc de fosta grădina, lipită de clădire, cu intrarea din strada Tudor Arghezi. Aici aveau loc diverse spectacole, dar şi proiecţii de filme, grădina fiind inclusă în programele cinematografelor publicate în ziarele de atunci. Lăsat, ani de zile după revoluţie, într-o paragină cruntă, terenul fostei grădini este, la ora actuală transformat într-o parcare sui-generis. Din ce am înţeles, chiar de la cei de la ARCUB, terenul aparţine de societatea care administrează parking-ul subteran de la INTER."







Thursday, October 18, 2018

Cinemateca

Cinema: Sala Eforie si Sala Union Autor: Cornel Dusescu
Ani: 1962 - Present Foto: Cornel Dusescu
Adresa: Str. Eforie nr.2 Contributii:
Nr. Locuri: Eforie 380, Union 130

Istoric:
Cinema Capitol - Bd. Regina Elisabeta 36
Cinema Vasile Alecsandri - Str. General Eremia Grigorescu 24 (Piața Lahovari)
Cinema Carpati(Studio) - Bd. Gh. Magheru 29
Sala Eforie - Str. Eforie nr.2
Sala Union - Str. Ion Cimpineanu nr. 22


Arhiva Nationala de Filme – Cinemateca Romana. Scopul activitatii este de a evidentia, cerceta, colectiona, conserva, restaura si de a pune in valoare patrimoniul de filme, precum si organizarea de evenimente si promovarea culturii cinematografice in Romania, prin salile de cinema Eforie (Jean Georgescu) si Union (Paul Călinescu) din Bucuresti.
Pe la inceputul anilor '60 in speta pe 24 februarie 1962, Arhiva Naționala de Filme a Romaniei a inceput un program dedicat popularizarii cinematografiei. Primele spectacole de cultură cinematografică ale Arhivei Naționale de Filme, sub genericul ''Prietenii filmului'', au fost dedicate lui Ion Popescu Gopo. Proiectiile au fost facute in sala actualului cinematograf Capitol.
Doua saptamini mai tirziu proiectiile au continuat în sala fostului cinematograf Vasile Alecsandri, din Piața Lahovari. Programul de filme era dedicat lui ''Vsevolod Pudovkin''. (Pentru cine nu isi aduce aminte Vsevolod Illarionovich Pudovkin a fost un regizor rus (si sivietic), scenarisc si actor and actor care a dezvoltat teorii originalesi si influentiale in arta montajului).
In timp spectacolele au devenit saptaminale si se tineau (cel putin pina la sfirsitul anului 1963), în Sala Carpați, ulterior Studio.
Inceputul oficial al Cinematicii este in septembrie 1964. Proiecțiile au loc exclusiv la actuala sala Studio, cu 18 proiecții săptămânal.
În 1969, Cinemateca se mută în sala Union.
Incepând cu 1 iulie 1982, este găzduită de Sala Eforie, cu 380 de locuri, (numită Jean Georgescu din 1993).
Între 1990-1995 Cinemateca a proiectat filme și în Sala Union (numită Paul Călinescu).

Incepind cu 1982, Cinemateca a organizat un curs de istorie a cinematografului, cu o durată de 2-3 ani, compus din prelegeri și proiecții ilustrative. Printre invitati se numara cineasti si actori precum Marta Meszaros, Nikos Kounduros, Kostas Ferris, Jan Sverak, Otar Iosseliani, Emil Loteanu, Jiri Menzel, Jerzy Kawalerowicz, Krzysztof Zanussi, Istvan Szabo, Jerzy Skolimovski, Rutger Hauer, Karen Sahnazarov etc. și critici precum Ron Holloway.

In prezent Cinemateca din Sala Union are 130 de locuri si instalatie audio "Dolby Stereo". Ruleaza, în special, filme vechi, care fac parte din Arhiva Națională de Filme (Cinemateca Română, instituție înființată în 1957).
Colecția ANF conține aproape 45.000 de titluri din 60 de țări (dintre care peste 11.000 de filme de ficțiune) și peste 125.000 de copii.



Capitol
Fost Cinema Vasile Alecsandri
3.Cinema Studio
Cinemateca Eforie
Cinemateca Eforie
Cinemateca Union

Cinemateca Union








Wednesday, October 17, 2018

Select

Cinema: Select Autor: Cornel Dusescu
Ani: 1908, 1935 Foto: Cornel Dusescu
Adresa: Calea Victoriei 48(60) Contributii:
Nr. Locuri:


 Aflat pe Calea Victoriei Nr. 48 (Nr. 60 dupa 1934).

Zona si locatia in care se afla Cinema Select a avut o istorie bogata si in acelasi timp tulburaatoare. Casele au fost initial proprietatea familiei Ghica. Vodă Caragea a închiriat pe la 1812 casele de la Constantin Ghica cladirea fiind  folosita ca Palat Domnesc. Incepind cu pandurii lui Tudor Vladimirescu, arnăuţii, turcii si terminind cu misterul celor 17 femei ucise în palat probabil sub domnia lui Alexandru Şuţu, care se instalase în casele Ghica la venirea pe tron, în 1818, locul are o istorie tumultuasa.
In anul 1839 palatul este cumpărat de un negustor de mobilă numit Bossel.
La zece ani după cumpărare, noul proprietar deschide dîn nou denumita Casă Bossel – ce fusese transformată între timp – o sală de bal şi de teatru numită "Teatru Român". Aici au fost adăpostite, timp de trei decenii, cele mai "nobile" şi singurele spectacole din Bucureşti, rivalizind cu cele de la Teatrul Naţional după 1853.

In 1863, Casa Bossel ajunge în proprietatea lui Isaac Menahem, si mai tirziu ajunge in propietatea bancherului Leon Mircuş. În 1906, societatea „Imobiliara”, care era specializată în construirea de edificii în Bucureşti, devine proprietarul clădirii. In 1913, fosta Casă Bossel este demolată, pe locul ei construinduse Palatul Imobiliara, care adaposteste in ziua de azi Pasajul Victoria si în incinta căruia avea să fie deschis unul dintre primele cinematografe din Bucureşti, numit „Select”. Pentru o perioada de cative ami dupa 1948, cinematograful se va numo "Maxim Gorki". Mai tirziu aici avea să existe Teatrul Ţăndărică.

In unele opinii Imobiliara a adapostit (incepind cu 1908) cel mai vechi cinematograf din Bucureşti, "Select". 

Mai multe informatii aici!

 


1856 - L. Angerer. Vedere spre Sala Bossel - detaliu

1932 Vedere dinspre Terasa Oteteleseanu (Dreapta Jos)

1932 Vedere dinspre Terasa Oteteleseanu (Stinga Jos se vede partial Cinema Select)



Un citat cin cartea lui Paul Călinescu - Proiecţii în timp, 1982, pag.9

"Eram în clasele primare, când împreună cu bunul meu prieten Riri Cugler, străbătând Calea Victoriei ne-am trezit în faţa celebrei "Terasa Oteteleşteanu". O sonerie care zbârnia la intrarea în gang ne-a reţinut atenţia-era noul cinematograf "Select", azi sala Teatrului "Ţăndărică". Auzisem noi câte ceva, dar acum mirajul devenea realiate şi realitatea era la un pas. Un domn mai în vârstă, cu o impresionantă barbă albă şi îmbrăcat într-un la  fel de impozant costum negru, striga cu o voce puternică de tenor: "Aici! Aici! Aici! Senzaţional, formidabil, extraordinar.<< Maciste şi fecioara>> nemaivăzut, nemaipomenit. Poftiţi, domnilor, poftiti. Avem şi amore".
Ne-am oprit, ne-am uitat la el, apoi la Maciste, pe urmă la "fecioară" şi, pentru că rămâsesem pironiţi cu ochii cât ceapa şi gura căscată în faţa "fecioarei", domnul cu barbă ne-a alungat enervat, şi cu un pronunţat accent italian: "Hai! Via! duci la casa tua, la mamaliguţ". Întristaţi, ne-am îndepărtat încet, încet, cu paşi mărunţi şi astfel am "ratat" prima întălnire cu cinematograful."




Program Cinema Select 1944 -Film Vila Plopilor


Program Cinema Select 1944 -Film Vila Plopilor
Aprilie 2018





Monday, October 8, 2018

A.R.P.A.

Cinema: A.R.P.A. I si A.R.P.A. II Autor: Cornel Dusescu
Ani: 1931-34 Foto: Cornel Dusescu
Adresa: Str. Franklin 1, Str. Episcopiei 2 Contributii:
Nr. Locuri:

 Conform Ghidului Bucurestiului pe 1930-1934 pe partea dreapta si stânga a subsolului Ateneului Roman sunt puse in functiune doua cinematografe.
 Salile de cinematograf din Palatul Ateneului Roman au fost concesionate "Asociatiei Romane pentru propaganda aviatiei" A.R.P.A. au fost administrate de aceasta Asociatie, potrivit programului ei de activitate.
 Chiria salilor de cinematograf pe anul pe anii respectivi a fost 260.000 lei pe an.
 Dela 11 Decembrie 1930 plata electricitatii la Cinematografele Ateneului se face direct la Soc. de Gaz si Electricitate de catre A. R. P. A.
 Este posibil si foarte probabil ca cele doua sali sa fi fost pentru un timp mai lung, dar nu am gasit(inca) nici un fel de documentatie care sa-mi sustina idea.
 A mai exista o sala concesionata ARPA, peBlvd. Regina Elisabeta 20 (Viitor Cinema Central, In cadrul Cercului Militar)
 
 Cele doua sali de cinematograf se numeau:
1. A.R.P.A Sala Ateneu pe Str. Franklin 1
2. A.R.P.A Sala Episcopiei pe Str. Episcopiei 2





Friday, October 5, 2018

Orfeu

Cinematograf: Orfeu Autor:
Ani: 1947 Foto: Cornel Dusescu
Adresa: Calea Victoriei Contributii:







Cinema Orfeu 1947

Cinema Elita

Cinema: Elita Autor: Cornel D Ani: 1921 - 1933 Foto: diverse Adresa: Bd. Magheru, nr. 29 ...

Popular Posts