Friday, April 19, 2019

Studio


Cinema: Studio Autor: Belkine Gabriel
Ani: 1965 - prezent Foto: diverse
Adresa: Bd. Magheru, nr. 29 Contributii:
Nr. Locuri: 650 Fost: Carpati, Magheru
. Google Maps

Cinema Magheru între 1956 – 23 septembrie 1963
Cinema Carpati între 24 septembrie 1963 – 1964
Casa Filmului si cinema Clasic-Cinemateca din 15 septembrie 1964
Cinema Studio din anul 1965

Prezentarea care urmeaza este preluata in totalitate de pe FB, autor Belkine Gabriel:

"Cinema MAGHERU, fost si cinema CARPATI, dar cunoscut indeosebi drept cinema STUDIO.
Cinematograful si zona din jur (Bdul Magheru, Piata Romana) in 42 de ipostaze.

Studio pe Bdul Magheru, nr. 29.
Clădire ridicată în anul 1940 după planurile arhitectului Jean Monda (1900-1987) şi flancată de imobile ridicate de arhitecţii Paul Smărăndescu (1881-1945) şi Gheorghe Simotta (1891-1979).

Numit şi cinema Magheru în anii 1956 – 23 septembrie 1963, cinema CARPAŢI între 24 septembrie 1963 – anul 1964, dar şi Casa Filmului si cinema Clasic-Cinemateca (din 15 septembrie 1964 a început să se numească când cinema Clasic-Cinemateca când cinema Carpaţi) din anul 1964 pana in anul 1965, an cand primeste numele de cinema Studio.
Aparţine Uniunii Cineaştilor din România.
Capacitate: 650 locuri.
Din 15 septembrie 1964 se înfiinţează Cinemateca, iar proiecţiile aveau loc în sala din Bd. Magheru, nr. 29 (cu proiecţii marţi, joi, vineri, sâmbătă şi duminică de la orele 19, iar intrarea se făcea cu abonamente lunare eliberate la sediul ACIN), insa sala va fi numită CINEMATECA de la sfârşitul anului 1965.
Totusi, proiecţiile aveau loc în sala din Magheru încă din decembrie 1963 (sâmbăta, lunea şi miercurea) când potrivit unui articol din Informaţia Bucureştiului din 21 noiembrie 1963 se organiza la cinema Carpaţi „Seara prietenilor filmului” sub egida „Asociaţiei Cineaştilor din RPR” (ACIN, sediu în Bd. 6 Martie, nr. 65) şi Arhiva Naţională de Filme, pentru ca din 1969 Cinemateca să se mute la cinema Union, iar din vara lui 1982 la cinema Eforie.
Programul care se deschidea la 15 septembrie 1964 cuprindea două filme de lung metraj şi un scurt metraj completare. Primul program era alcătuit din două ecranizari: „Căderea casei Usher” de Jean Epstein şi „La răscruce de vânturi” de Willian Willer.
Începând de luni, 28 septembrie 1964 în afară de spectacolele de seară ale Cinematecii cu intrare pe bază de abonament, vor avea loc şi patru proiecţii zilnice, de la orele 10 la 18 ale unor filme care s-au bucurat de mare succes pe ecranele Capitalei în anii trecuţi, iar intrarea se va face pe bază de bilete eliberate de la casa cinematografului.
Înainte de înfiinţarea Cinematecii mai aveau loc proiecţii de filme ale Arhivei Naţionale de Filme la cinematografele Vasile Alecsandri din strada Eremia Grigorescu şi la cinema Tineretului din Calea Victoriei, nr. 48."



1955 via Vartejanu Dragos FB










Monday, January 14, 2019

Colosal (sau Colos)

Cinema: Colosal (sau Colos) Autor: Cornel Dusescu
Ani: ?-1918 Foto:
Adresa: Calea Victoriei 29(21) Contributii:
Nr. Locuri:


Pe Calea Victoriei la Nr.29 (in prezent Nr. 21) se afla la inceput de secol proprietatea lui Leon Lempart, vis-a-vis de Blocul Rosenthal din zilele noastre. Putin mai sus de Prefectura Politiei.
La aceasta adresa s-a deschi dupa niste ani "Grădina de vară pentru teatru şi cinematograf Colos(al)".
  În  timpul  verii erau foarte căutate proiecţiile în aer liber, si anumite  săli  aveau  și  (câte)  un  spaţiu  deschis  în  care dădeau reprezentaţii.
 „Colos” era o bijuterie arhitectonica cu mobilier Bauhaus, decorat de Jean Monda conform principiilor nete, metalice și pure ale modernismului.
 Dupa unele surse gradina avea sa functioneze pina in preajma anului 1918.
 Pe  30  mai  1918,  fosta  Grădină  Colos  de  lângă  Prefectura Poliţieise  se redeschide sub numele de Arena  Păcei.
Teatrul/Cinema prezenta numeroase spectacole de revista si cintareti cunoscuti. „Suflet candriu de papugiu” a fost prezentata pentru prima oara in aceasta gradina.
Da, erau timpuri mai simple dar oamenii se bucurau de fiecare moment al existentei.

 Cu multumiri D-lui Belkine Gabriel:
 September 19, 2018
Calea Victoriei si un alt fost cinematograf, cinema COLOS, dupa cladirea Politiei Capitalei in directia spre BdulElisabeta, pe locul actualei Case de Mode Venus.
Cinematograf existent încă din anii premergători primei conflagraţii mondiale, pentru ca în vara lui 1918 să îşi schimbe numele în „Arena păcii” , apoi, în mai 1920 să revină la numele de grădina-cinema Colos aflată sub direcţia lui Ştefan MIHĂILESCU (la fel ca şi cinematografele Clasic şi Lux) şi în care cânta orchestra condusă de Cap. R. SAVA.
Din septembrie 1923 grădina-cinema Colos îşi schimbă numele în grădina-cinema Coloseum, Calea Victoriei, nr. 29.
De vineri, 25 mai 1928 apare grădina-cinema Victoria (fosta grădină Colos), iar în anul 1929 întâlnim aici teatrul Neptun, pentru ca în 1933 să fie Teatrul Empire.
Clădirea casei de moda Venus se va construi pe acel loc (Calea Victoriei, nr. 21-23) începând cu sfârşitul anului 1965, şi urma să aibă subsol, parter şi şase niveluri, pe 6.000 de mp. spaţiu util.

Pentru mai multe informatii "click here"



De la stânga spre dreapta: gardul Prefecturii Poliției, imobilele Zerlendi, Lempart și Vasile Capșa (lipite între ele), Palatul Nifon și casa Paapa (de pe colțurile cu str. Doamnei)
1911


2018

Vedere aeriana din anul 1926, unde se vede şi Grădina Colos în josul fotografiei pe centru.
În spatele Grand Hotel du Boulevard se vede lipită de el clădirea Ambasadei Rusiei (Calea Victoriei, nr. 23, donată statului rus de către domnitorul sârb Miloş OBRENOVICI.


reclamă inaugurare grădina-cinema COLOS, 1 iulie 1933.



Tuesday, December 4, 2018

Elvira Popesco

Cinema: Elvira Popesco Autor: Cornel Dusescu
Ani: 1974 - Prersent Foto:
Adresa: Blvd. Dacia 77 Contributii:
Nr. Locuri:

Imi amintesc cu placere de serile pe care le petreceam spre sfirsitul anilor '60 la Centrul Cultural Francez in fericitele ocazii in care achizitionam bilete(invitatii) la proiectiile cinematografice prezentate in incinta. Era singurul loc in care se puteau viziona anumite filme pe care cenzura timpului le considera anticomuniste. Aici am vazut pentru prima data La Traversee De Paris (Traversarea Parisului) un film din 1956 cu Jean Gabin, Bourvil And Louis De Funes.

Pe Bulevardul Dacia se afla Institutul Francez in curtea caruia este gazduit unul dintre cele mai chic cinematografe din Bucuresti: Cinema Elvira Popesco. Deschisa in 1974, sala Elvira Popescu este una dintre putinele sali de cinema istorice care inca functioneaza in Capitală. Membra a retelei Europa Cinemas, este administrata de Institutul Francez din Bucuresti. Sala Elvira Popescu a fost complet renovata dupa planurile cabinetului de arhitectura Lundi et Demi (castigator al premiului Bienalei de Arhitectura de la Bucuresti din 2008 pentru cel mai bun design interior, scenografie si spatiu public).

In 1936 Centrul Cultural Francez (CCF) a fost înființat în mod oficial de către guvernul Republicii Franceze, inițial sub denumirea de "Centrul Cultural Francez".

Centrul Cultural Francez a fost închis temporar în primii ani ai regimului comunist în România, prin denuntarea unilaterală la 20 noiembrie 1948 a acordului de cooperare încheiat de România cu Franța la 31 martie 1931, dar, în urma acordurilor culturale franco-române din 1965, i s-a permis redeschiderea în 1970 sub denumirea de Biblioteca Franceză. Ca atare, el a fost unul dintre ultimele instituții oficiale străine care s-a închis în această perioadă și primul centru cultural străin din România care s-a redeschis, marcând o epocă de deschidere culturală și de conciliere politică a României.

Construită în 1912 de familia Olanescu, sub îndrumarea arhitectului de origine germană, Oskar Maugsch, casa reflectă principalele tendințe în arhitectură la începutul secolului trecut în România. Este un amestec de elemente neoromânești cu cele caracteristice ecletismului francez, în linia Art Nouveau manifestată în special în decorațiunile interioare, foarte bine conservate, care dau farmec interiorului Institutului Francez.






Saturday, November 10, 2018

Sala Palatului

Cinema: Sala Palatului Autor: Cornel Dusescu
Ani: 1960(62) - Prersent Foto: Arhiva digitală a UAR
Adresa: Strada Ion Campineanu 28, Sector 1 Contributii:
Nr. Locuri: 4060


Sala Palatului este un centru de conferințe și sală de concerte din București, România. Aceasta se află în spatele Palatului Regal de pe Calea Victoriei. A fost construită între anii 1959 și 1960 cu arhitecții Horia Maicu, Tiberiu Ricci, Ignace Serban si inginerii Alexandru Anton Necșulea, Nicolae A. Băilescu, pe locul unde s-a aflat reședința regală numită „Casa Nouă”, clădire în incinta careia a fost arestat Mareșalul Ion Antonescu în timpul evenimentelor de la 23 August 1944, si mai apoi grav avariata de bombardamentele germane care au avut loc a doua zi.
Sala mare a Palatului are o capacitate de 4060 fotolii dispuse in amfiteatru cu o denivelare maxima de 12 m. Volumul salii insumeaza cca. 30.000 mc ceace asigura cate 7.5 mc pentru fiecare spectator. Scena are o deschidere totală de 28 m și o lățime de 15 m.
Sala a fost construita (spune legenda) din cauza faptului ca intrunirile comitetului central PCR aveau nevoie de o sala in care sa isi desfasoare activitatea. Initial a fost folosita sala Ateneului Roman dar in urma citorva conferinte la care au participat reprezentanti mai putini "educati" intreaga structura incepuse sa aiba de suferit. Asa a aparut idea construirii unei sali specifice pentru acest gen de conferinte. Din acest motiv sala nu a fost initial folosita ca sala de cinema cu public. Aceasta functie a aparut mult mai tirziu.

A inceput in timp sa gazduiasca concerte, festivaluri, spectacole de teatru si film, expozitii nationale, congrese.
Fotografiile urmatoare le-am gasit in Arhiva digitală a UAR. Au fost luate la putin timp dupa ce sala a fost data in folosinta.
Filmul folosit a fost un color pozitiv(diapozitive) un format rar intilnit la acea vreme. Tot setul a fost realizat pentru scopuri propagandistice. In ciuda acestui fapt calitatea nu este prea inalta asa cum sint multe fotografii din anii 1950-60.






































Cinema Elita

Cinema: Elita Autor: Cornel D Ani: 1921 - 1933 Foto: diverse Adresa: Bd. Magheru, nr. 29 ...

Popular Posts