Cinema Izbanda

Cinema:	Izbanda		Autor:	Cornel D.
Ani:	1923-1984		Foto:	diverse
Adresa:	Calea Vacaresti nr. 19(21)		Contributii:
Nr. Locuri:			Viitor:	Alexandru Sahia, Tomis
.			Google Maps

Izbânda între anii 1923-1950. (Proprietar P. Chiritescu in 1947) ***Adevarul, 51, nr. 16399, 17 iulie 1937.

Alexandru Sahia între anii 1951-1963).

Tomis  între anii 1963-1984.













Multumim pentru vizita!

...::.© CD1Inc !.com ®2017.::...

Cinema Scala

Cinema:	Scala		Autor:	Cornel D.
Ani:	1920-1930 aprox		Foto:	diverse
Adresa:	Bd. Elisabeta		Contributii:
Nr. Locuri:			Fost:
.			Google Maps

Multumim pentru vizita!

...::.© CD1Inc !.com ®2017.::...

Cinema Excelsior 1944

Cinema:	Excelsior		Autor:	Cornel D.
Ani:	?-1944		Foto:	diverse
Adresa:	Str. Academiei		Contributii:
Nr. Locuri:			Fost:
.			Google Maps

Cinema Excelsior de pe strada Str. Academiei, distrus in bombardamentele din aprilie 1944

Multumim pentru vizita!

...::.© CD1Inc !.com ®2017.::...

Strada Doamnei si cinematograful

Subiect:	Cinematografele de pe Str. Doamnei		Autor:	Cornel D.
Perioada:	1900-1944		Foto:	Diverse
Adresa:	Strada Doamnei		Contributii:
.

Pe data de 22 martie 1895 are loc in Paris, prima prezentare a unei proiecții cinematografice. Ultima invenție a fraților Auguste și Louis Lumière. Cei doi frați sunt considerați inventatorii primului aparat de filmat și a primului aparat de proiecție cinematografică. Prezentarea a avut loc in fata a 200 de spectatori, toți membrii ai "Societății pentru dezvoltarea industriei naționale".

Prima proiecție cinematografica in București a avut loc in anul următor pe 27 mai 1896, in incinta clădirii care adăpostea redacția ziarului "L'Indépendance roumaine". Clădirea redacției ziarului se găsea pe Calea Victoriei, la nr. 48, de astăzi.

Gradina Blanduzei aprox. 1902

In următorii ani prezentările cinematografice in București nu au fost foarte numeroase. Cu toate ca aveau un anumit succes, lipsa sălilor de cinematograf si noutatea, nu atrăgeau clienți. La un moment dat a fost folosit termenul de "Teatrograf" in idea de a compara cinematograful cu spectacolele de teatru.

Proiecțiile cinematografice aveau loc inițial in diferite săli de teatru, grădini de vara, si chiar mici prăvălii sau restaurante.

Primul local folosit exclusiv drept sala de cinema a fost "Pavilionul Cinematografelor" din cadrul Expoziției Generale din 1906.

In primul deceniu al secolului XX cinematograful a început sa prindă rădăcini in viața bucureșteană. Doua companii cinematografice dominau piața: Cinematograful Oeser si Cinematograful Pathe Freres. Aceștia își prezentau spectacolele in diferite săli închiriate special pentru aceste evenimente.

In același timp au existat si particulari care au investit timp si bani pentru promovarea cinematografului. Unul dintre aceștia, M. Georgescu a avut o influenta de netăgăduit. El a deschis si amenajat un mare număr de grădini si săli cinematografice, multe dintre ele chiar pe Strada Doamnei. Aceasta zona a devenit un adevărat "rai" al cinematografelor. Intre strada Smârdan si Calea Victoriei au existat in timp cel puțin 12 cinematografe, săli si grădini.

Fig.001 - Planul Orasului Bucuresti 1911

1. Gradina Gagel/Blanduzia/Edison - Str. Doamnei 7
2. Cinema Zefirul - Str. Doamnei 2
3. Cinema Apollo - Str. Doamnei 4
4. Cinema Lux - Str. Doamnei 5
5. Cinema Apollo - Str. Doamnei 7
6. Cinema Volta/Volta-Doamnei/Doamnei - Str. Doamnei 7
7. Cinema Edison/Hugo - Caragheorghevici(Eugen Carada) 2
8. Cinema Terra/Manon/Elysse/Doamnei/Tineretului/13 Septembrie/Doina - Str. Doamnei 9(11)
9. Gradina-Cinema Parcul Bazilescu - Str. Doamnei 11(13)
10. Cinema Ovidiu - Str. Doamnei 8
11. Cinema Venus - Str. Doamnei 10
12. Cinema Trocadero - Str. Doamnei 13

Fig.002 - Vedere aeriana 1916-18(via Muzeuldefotografie)

A. Gradina Gagel/Blanduzia/Edison - Str. Doamnei 7
B. Cinema Zefirul - Str. Doamnei 2
C. Cinema Apollo - Str. Doamnei 4
D. Cinema Lux - Str. Doamnei 5
E. Cinema Apollo - Str. Doamnei 7
F. Cinema Volta/Volta-Doamnei/Doamnei - Str. Doamnei 7
G. Cinema Edison/Hugo - Caragheorghevici(Eugen Carada) 2
H. Cinema Terra/Manon/Elysse/Doamnei/Tineretului/13 Septembrie/Doina - Str. Doamnei 9(11)
I. Gradina-Cinema Parcul Bazilescu - Str. Doamnei 11(13)
J. Cinema Ovidiu - Str. Doamnei 8
K. Cinema Venus - Str. Doamnei 10
L. Cinema Trocadero - Str. Doamnei 13

 1.       Gradina Blanduziei - Str. Doamnei nr. 7

 

2.       Cinema Zefirul - Str. Doamnei nr. 2

Cinema Zefirul Bukarester Tagblatt, 39, no. 268, 27 September 1918

 

3.       Cinema Apollo - Str. Doamnei nr. 4

Apollo (pe str.Doamnei nr.4, propietar Mitică Georgescu)1911

 

4.       Cinema Lux - Str. Doamnei nr. 5

1923 Noua cladire a Cinematografului Lux

 

5.       Cinema Apollo - Str. Doamnei nr. 7

Anii 1920 In stanga Cinema Lux, in dreapta Cinema Apollo

 

6.       Cinema Volta - Str. Doamnei nr. 7

 

7.       Cinema Terra - Str. Doamnei nr. 11

 

 

8.       Gradina Cinema Parcul Bazilescu - Str. Doamnei nr. 15

 

9.       Teatrul Modern/Cinema Edison/Hugo - Str. Caragheorghevici  nr. 2

 

Teatrul Modern Realitatea ilustrată (sau Lucrurile aşa cum le vedem cu ochii), 04, nr. 186, 21 august 1930

  

10.   Cinema Venus - Str. Doamnei nr. 10

1915

 

11.   Cinema Ovidiu - Str. Doamnei nr. 8

Din fondul Prefecturii Capitalei, dosarul 24/1912

 

12.   Cinema Trocadero - Str. Doamnei 13

 

13.   Gradina Cinema Familia Luptatorilor

Gradina Cinema Familia Luptatorilor Adevărul, 28, nr. 10214, 17 august 1915

 

 

 

Multumim pentru vizita!

...::.© CD1Inc !.com ®2017.::...

Varieteul Gara de Nord

Cinema:	Varieteul Gara de Nord		Autor:	Cornel D.
Ani:	1911-12		Foto:	diverse
Adresa:	Calea Grivitei 179		Contributii:
Nr. Locuri:			Fost:
.			Google Maps

Varieteul Gara de Nord,  1 ianuarie 1912.

Un teatru, probabil de varieteu care prezenta si proiectii cinematografice.

Multumim pentru vizita!

...::.© CD1Inc !.com ®2017.::...

Gradina Cinema Parcul Bazilescu

Cinema:	Parcul Bazilescu		Autor:	C. Dusescu
Ani:	1905-06		Foto:	diverse
Adresa:	str. Doamnei nr. 11		Contributii:
Nr. Locuri:	-		Fost:
.			Google Maps

Mitică Georgescu om de afaceri si comersant a fost implicat la inceputul sec. XX in diferite "antreprise" teatrale si cinematografice.
O nouă afacere, din care teatrul nu lipsea, a avut-o cu Mihail Stere, la Oteteleşanu, în 1903.
În 1905 a deschis Parcul Bazilescu, cu primul cinematograf gratuit, pe locul rămas viran în urma dărâmării Palatului Poştelor din str. Doamnei. Nu s-a oprit aici, ci a luat în antrepriză Grădina Blanduziei unde a organizat spectacole de comedie, operetă şi operă. Cum cinematografele deveniseră o afacere rentabilă, numele lui Mitică Georgescu apărea tot mai des în acest domeniu. Astfel, în 1912, a devenit proprietarul şi directorul cinematografului Apollo din strada Doamnei, nr. 4, iar după dărâmarea acestui imobil, a construit vis-à-vis un alt cinematograf, cu acelaşi nume, Apollo.
Mitică Georgescu a rămas în istoria Bucureştilor ca negustorul pasionat de cultură.

"Localul Direcţiei Generale a Poştelor era amplasat, până în anul 1900, pe strada Vestei pe locul unde între anii 1906-1907 s-a constituit Bursa de valori (actualmente sediul Bibliotecii Naţionale -fostă Bibliotecă Centrală de Stat) astăzi colţul dintre str. Doamnei şi str. I. Ghica. În locul Poştei Centrale din str. Doamnei nr. 11, de la demolarea aestui local şi până la construirea noului palat al Bursei a funcţionat grădina de vară Basilescu. "
Bucuresti-Materiale-de-Istorie-si-Muzeografie

 

De fapt proiectul pentru construirea Palatului Buresi a inceput in anul 1906, dar cladirea a fost finisata in 1912 (după planurile arhitectului Ștefan Burcuș).

1899

Vedere, Vechiul palat al Postelor și Telegrafelor

Vechia Posta Realitatea ilustrată (sau Lucrurile aşa cum le vedem cu ochii), 09, nr. 424, 6 martie 1935

Multumim pentru vizita!

...::.© CD1Inc !.com ®2017.::...

Studio

Cinema:	Studio		Autor:	Belkine Gabriel
Ani:	1965 - prezent		Foto:	diverse
Adresa:	Bd. Magheru, nr. 29		Contributii:
Nr. Locuri:	650		Fost:	Carpati, Magheru
.			Google Maps

Cinema Magheru între 1956 – 23 septembrie 1963
Cinema Carpati între 24 septembrie 1963 – 1964
Casa Filmului si cinema Clasic-Cinemateca din 15 septembrie 1964
Cinema Studio din anul 1965

Prezentarea care urmeaza este preluata in totalitate de pe FB, autor Belkine Gabriel:

"Cinema MAGHERU, fost si cinema CARPATI, dar cunoscut indeosebi drept cinema STUDIO.
Cinematograful si zona din jur (Bdul Magheru, Piata Romana) in 42 de ipostaze.
Studio pe Bdul Magheru, nr. 29.
Clădire ridicată în anul 1940 după planurile arhitectului Jean Monda (1900-1987) şi flancată de imobile ridicate de arhitecţii Paul Smărăndescu (1881-1945) şi Gheorghe Simotta (1891-1979).
Numit şi cinema Magheru în anii 1956 – 23 septembrie 1963, cinema CARPAŢI între 24 septembrie 1963 – anul 1964, dar şi Casa Filmului si cinema Clasic-Cinemateca (din 15 septembrie 1964 a început să se numească când cinema Clasic-Cinemateca când cinema Carpaţi) din anul 1964 pana in anul 1965, an cand primeste numele de cinema Studio.
Aparţine Uniunii Cineaştilor din România.
Capacitate: 650 locuri.
Din 15 septembrie 1964 se înfiinţează Cinemateca, iar proiecţiile aveau loc în sala din Bd. Magheru, nr. 29 (cu proiecţii marţi, joi, vineri, sâmbătă şi duminică de la orele 19, iar intrarea se făcea cu abonamente lunare eliberate la sediul ACIN), insa sala va fi numită CINEMATECA de la sfârşitul anului 1965.
Totusi, proiecţiile aveau loc în sala din Magheru încă din decembrie 1963 (sâmbăta, lunea şi miercurea) când potrivit unui articol din Informaţia Bucureştiului din 21 noiembrie 1963 se organiza la cinema Carpaţi „Seara prietenilor filmului” sub egida „Asociaţiei Cineaştilor din RPR” (ACIN, sediu în Bd. 6 Martie, nr. 65) şi Arhiva Naţională de Filme, pentru ca din 1969 Cinemateca să se mute la cinema Union, iar din vara lui 1982 la cinema Eforie.
Programul care se deschidea la 15 septembrie 1964 cuprindea două filme de lung metraj şi un scurt metraj completare. Primul program era alcătuit din două ecranizari: „Căderea casei Usher” de Jean Epstein şi „La răscruce de vânturi” de Willian Willer.
Începând de luni, 28 septembrie 1964 în afară de spectacolele de seară ale Cinematecii cu intrare pe bază de abonament, vor avea loc şi patru proiecţii zilnice, de la orele 10 la 18 ale unor filme care s-au bucurat de mare succes pe ecranele Capitalei în anii trecuţi, iar intrarea se va face pe bază de bilete eliberate de la casa cinematografului.
Înainte de înfiinţarea Cinematecii mai aveau loc proiecţii de filme ale Arhivei Naţionale de Filme la cinematografele Vasile Alecsandri din strada Eremia Grigorescu şi la cinema Tineretului din Calea Victoriei, nr. 48."

1955 via Vartejanu Dragos FB

© CD1Inc !.com®2017

Colosal (sau Colos)

Cinema:	Colosal (sau Colos)		Autor:	Cornel Dusescu
Ani:	?-1918		Foto:
Adresa:	Calea Victoriei 29(21)		Contributii:
Nr. Locuri:

Pe Calea Victoriei la Nr.29 (in prezent Nr. 21) se afla la inceput de secol proprietatea lui Leon Lempart, vis-a-vis de Blocul Rosenthal din zilele noastre. Putin mai sus de Prefectura Politiei.
La aceasta adresa s-a deschi dupa niste ani "Grădina de vară pentru teatru şi cinematograf Colos(al)".
  În  timpul  verii erau foarte căutate proiecţiile în aer liber, si anumite  săli  aveau  și  (câte)  un  spaţiu  deschis  în  care dădeau reprezentaţii.

 „Colos” era o bijuterie arhitectonica cu mobilier Bauhaus, decorat de Jean Monda conform principiilor nete, metalice și pure ale modernismului.

 Dupa unele surse gradina avea sa functioneze pina in preajma anului 1918.
 Pe  30  mai  1918,  fosta  Grădină  Colos  de  lângă  Prefectura Poliţieise  se redeschide sub numele de Arena  Păcei.
Teatrul/Cinema prezenta numeroase spectacole de revista si cintareti cunoscuti. „Suflet candriu de papugiu” a fost prezentata pentru prima oara in aceasta gradina.
Da, erau timpuri mai simple dar oamenii se bucurau de fiecare moment al existentei.

 Cu multumiri D-lui Belkine Gabriel:
 September 19, 2018

Calea Victoriei si un alt fost cinematograf, cinema COLOS, dupa cladirea Politiei Capitalei in directia spre BdulElisabeta, pe locul actualei Case de Mode Venus.
Cinematograf existent încă din anii premergători primei conflagraţii mondiale, pentru ca în vara lui 1918 să îşi schimbe numele în „Arena păcii” , apoi, în mai 1920 să revină la numele de grădina-cinema Colos aflată sub direcţia lui Ştefan MIHĂILESCU (la fel ca şi cinematografele Clasic şi Lux) şi în care cânta orchestra condusă de Cap. R. SAVA.
Din septembrie 1923 grădina-cinema Colos îşi schimbă numele în grădina-cinema Coloseum, Calea Victoriei, nr. 29.
De vineri, 25 mai 1928 apare grădina-cinema Victoria (fosta grădină Colos), iar în anul 1929 întâlnim aici teatrul Neptun, pentru ca în 1933 să fie Teatrul Empire.
Clădirea casei de moda Venus se va construi pe acel loc (Calea Victoriei, nr. 21-23) începând cu sfârşitul anului 1965, şi urma să aibă subsol, parter şi şase niveluri, pe 6.000 de mp. spaţiu util.

Pentru mai multe informatii "click here"

De la stânga spre dreapta: gardul Prefecturii Poliției, imobilele Zerlendi, Lempart și Vasile Capșa (lipite între ele), Palatul Nifon și casa Paapa (de pe colțurile cu str. Doamnei)

1911

2018

Vedere aeriana din anul 1926, unde se vede şi Grădina Colos în josul fotografiei pe centru.
În spatele Grand Hotel du Boulevard se vede lipită de el clădirea Ambasadei Rusiei (Calea Victoriei, nr. 23, donată statului rus de către domnitorul sârb Miloş OBRENOVICI.

reclamă inaugurare grădina-cinema COLOS, 1 iulie 1933.

© CD1Inc !.com®2017